Niște nu-uri pe aici

by loredana
3 comments

Nu zic prea multe în ultima vreme, deși aș vrea. Aș vrea să pot să-mi gestionez timpul mai bine, să-l folosesc și mai cu sens decât reușesc să o fac, aș vrea să am răspunsuri la mai multe întrebări, direcții mai clare, oameni mai înțelegători aproape. Aș vrea. Dar viața e un amalgam cu de toate și nu-mi rămâne decât să jonglez printre obstacole, să iau, atât cât pot, ceea ce mi se dă bun și să continui. Cu multe nesiguranțe, cu multe necunoscute, cu căderi și ridicări, dar, măcar uneori, și cu un sentiment că… toate drumurile duc undeva. Spre un sine mai limpede, spre o acceptare a mea însămi, cu mai puține penalizări, cu mai puțină duritate. Pentru că, poate, există o parte bună și în nu-urile care îmi ies în cale.

Nu e niciodată prea târziu. Cât timp trăiești, ai o șansă. Și o datorie. Să încerci. Să cauți. Să continui.

Nu sunt mai tari decât tine problemele tale. Tu le rezolvi pe ele, mai repede sau mai târziu. Și poate, pe unele trebuie doar să le lași să treacă, nu să te zbați să le găsești soluție.

Nu există drumuri fără sens. Un drum închis înseamnă o direcție nouă, nu un final. Poate că nu vezi direcția aceea foarte clar tocmai de la început, dar răbdarea e un exercițiu care se învață. Și tare mai e utilă.

Nu e lipsă de curaj să renunți. E dovadă de tărie de caracter să accepți ceea ce nu poți schimba. Nu toate depind de noi, individual, nu pentru toate avem capacitatea sau autoritatea de-a schimba, cere, aștepta să fie altfel decât e.

Nu e nefiresc să îți fie teamă. Dincolo de zona de confort începe dezvoltarea personală. Cred asta, deși aș prefera, de multe ori, să fie mai simplu să ne învățăm lecțiile. Nu să dăm de zece, de douăzeci de ori cu capul de un zid, până să înțelegem să trebuie să schimbăm direcția.

Nu toți oamenii uită să fie oameni. Cu puțin noroc, întâlnești exact oamenii de care ai nevoie. Știu, oamenii de care avem nevoie nu sunt oamenii care sunt de acord cu noi în toate. Însă, de oameni cărora să le pese de noi, de ei avem nevoie. Să ne-arate că le pasă, să aibă grijă la rănile pe care ni le pot cauza, chiar și atunci când nu sunt de acord cu noi, să ne-o transmită prin prisma afecțiunii pe care ne-o poartă.

Nu e greșit să nu ai încredere în tine. Oamenii care n-au încredere în ei sunt cei care caută, care realizează lucruri mari (mi s-a spus de curând, într-o noapte târzie și tare m-a mai alinat într-un moment întunecat).

Toate nu-urile acestea sunt, de fapt, da-uri pe care mi le spun și mi le repet. Da pentru încredere, da pentru entuziasm și motivare, da pentru seninătate, da pentru partea aceea bună din oameni. Da pentru a înțelege și a accepta, da pentru a merge mai departe. Da pentru fiecare drum pe care viața mi-l așterne în față, da pentru lucruri făcute cu sens, da pentru a fi de ajutor celor din jur.

Ne e plină viața de nu-uri. Învățăm mai ușor să spunem nu, decât da. Măcar uneori, când devin conștientă de forța de negare pe care-o stăvilim în noi, încerc să transform nu-urile în da-uri. Sau măcar în… voi încerca. Și încerc, nu atât cât mi-aș dori, nu atât cât simt că aș putea, dar încerc. Și e ok. Și cu nu-uri, și cu da-uri, cu de toate.

Vouă, de ce fel de nu-uri vă e frică?

da pentru momente speciale(da pentru un moment tare fain de la Skirtbike, bucurie de-aia pură, simplă, de copil)

0

S-ar putea să-ți placă și

3 comments

Drugwash 17 iulie 2016 - 14:41

Mie mi-e frică de nu-urile vînzătoarei de la magazinul de după colţ. Are vitrina plină cu ele, de cîte ori întreb dacă are cutare marfă ea se repede şi-mi scoate un ‘nu’ proaspăt din vitrină şi mi-l pune pe tejghea. 😀
Glumesc. Ştii că, de fapt, nu mi-e frică de nimic, cu atît mai puţin de două biete litere alăturate. 😉 Şi citeam undeva, cîndva, că e bine să eviţi a începe o propoziţie cu ‘nu’, e distructiv pentru discuţia în cauză. Chestii psihologice, mnoh. 🙂
Mi-era dor de zîmbetul tău senin, tare mă bucur că l-am revăzut aici mai sus. Caută să-l porţi mereu cu tine, uite cîte curcubee naşte! :-* >:D<

0
Reply
Loredana 18 iulie 2016 - 19:38

Ia și ție un curcubeu, te rog! Dacă ți-ar putea da încredere și speranță. Uff.

0
Reply
Drugwash 18 iulie 2016 - 21:29

Ei lasă, ce să facă moşu’ cu articole din secţiunea de tineret? 😀
Însă apreciez darul tău şi tare mulţumesc. :-*

0
Reply

Lasă un comentariu