Pavel The Van.
O dubă Sprinter L2H2 veche, din 2001, 4×4, cumpărată anul trecut în luna mai din Austria și transformată în Pavel (omologată de noi ca M1, autorulotă cu 3 locuri).
Conversia a durat din iulie anul trecut până în februarie anul acesta. Când am luat-o era portocalie și într-o stare destul de neîncurajatoare. Rugină multă, marele dușman al Sprinter-ului, probleme tehnice, muuult de lucru, nu i se dădeam prea multe șanse.
Dar Peter a avut încredere, a simțit că e ce trebuie și a insistat multă să mergem înainte. Eu am avut niște cerințe – duba să fie suficient de înaltă să pot sta în picioare, având în vedere că nu-s deloc mică – am 1,75 m – să avem patul suficient de mare și obligatoriu baie, cu toaletă și duș. În rest, lucrurile s-au așezat, clarificat pe parcurs.
La atelierul auto Handels în Baia Mare s-a curățat rugina (dl. Cornel a avut mult de furcă), s-au tăiat părți semnificative din caroseria dubei și s-au înlocuit, s-au făcut toate reparațiile mecanice și Sprinterul portocaliu a devenit Pavel The Van, vopsit în culoarea #irishgreen.
De ce l-am numit Pavel (plus poze cu el portocaliu), am povestit în articolul acesta.
Cei de la Sfinx din Brașov, cărora le-am făcut două vizite, ne-au ajutat foarte mult cu informații importante, ne-au pus pe o cale bună, deși apoi am decis să facem conversia van-ului în Baia Mare, cu noi – mai mult Peter – implicați în proces zi de zi, în fiecare pas, împreună cu Andrei și Iulian, echipa care a transformat broscoiul într-un prinț, pe bune.
Despre detaliile tehnice ale conversiei voi scrie un nou articol, de fapt, va fi articolul lui Peter, că el s-a ocupat total de căutare, alegere, cumpărare, testare a fiecărui echipament necesar, de la lămpile de veghe până la sistemul de apă sau căldură.
A fost o muncă titanică, un efort de luni de zile, ca o căruță împinsă greoi la deal, dar am avut noroc de oameni determinați întâlniți în drum și fiecare a pus, puțin câte puțin, acolo unde era necesar, umărul la parcursul acesta. Peter a crezut în proiectul acesta chiar și atunci când nimeni – nici măcar eu, la anumite detalii – nu credeam. Și acum, când avem deja trei săptămâni de locuit în duba aceasta și călătorit pe #drumulnostru (am scris aici despre planurile noastre, unde și cât ne dorim să mergem), zic un mulțumesc cu recunoștință multă pentru încrederea și determinarea lui. Mulțumesc, Peter!
Și-așa, Pavel e casa noastră. Ne e dragă tare și e fix ce ne trebuie.
Suficient de mică cât să putem să o parcăm oriunde, suficient de camuflată cât să nu atragem atenția prea mult, suficient de spațioasă cât să fie în ea exact tot ce avem nevoie. Și e și așa, cozy și fermecătoare și frumoasă tare. Tehnic, e o bijuterie. Dar, iarăși zic, cu informațiile despre ce sisteme sunt în van, fac un articol separat.
Acum vă arăt. Fotografiile acestea făcute exact la plecare, mulțumim tare, Diana, că ai imortalizat duba aceasta așa frumos, cu toate la locul lor, impecabile, așa cum, probabil, nu vor mai fi vreodată.




















Vă mulțumim tare. Și vă dorim, așa cum ne dorim și nouă, să vă fie lecțiile vieții frumoase, cu sens mult și drumurile senine. Să fim bine și să facem bine.
10 comments
Ce minunatie de van. Absolut superb, adorabil, tot ce vrei. Este facut cu atata gust si atata istetime, pentru a avea tot confortul. BRAVO voua. Sa va duca multe drumuri frumoase 🙂
Mulțumesc muuult, Ramona! A ieșit frumos, da.
Primăvară frumoasă și vouă în căsuța voastră minunată. :*
Va admir! Drumuri frumoasa sa aveti!
Mulțumim mult! Bine și spor tuturor!
Sunt din Buzău, vă respect pentru viața voastră călătoare, și visez să am o casă mobilă pentru a călători prin lume…cred că nu-i ușor, dar merită.
Spor mult și să vă fie cum vă doriți! E frumos și greu și bine.
Ce frumos! Doamne – ajuta !
Doamne ajută și bine tuturor!
Va dorim calatorie placuta si la cat mai multe articole frumoase ca acesta 🚚
Mulțumim tareee!