scrisori

Mi-am dorit 33 de plicuri/scrisori/vederi de ziua mea… în Austria, toată săptămâna trecută, mi-alerga câte un gând către cutia poștală de acasă și mă tot întrebam dacă o mai poposi ceva pe-acolo… Desigur, m-așteptau acasă surprize, nu glumă. Am revenit…

Știți, c-am tot spus, îmi doresc mult de ziua mea multe, multe, de fapt, nu multe ci chiar 33 de scrisori/felicitări/vederi în cutia poștală… Din cele 33 pe care mi le doresc, azi a venit prima, de departe, din Belgia……

Pe mine m-aștepta azi în cutia poștală un plic ce-a venit tocmai din Franța, eu îl aștept acum pe Puștiul ce-a făcut o scurtă vizită la bunici, cu biscuiții lui preferați și mai e exact o lună până împlinesc apocaliptica…

Mi-au plăcut întotdeauna scrisorile. Şi mi-e tare dor de ele. La 14-15 ani socializam cu o mulţime de copii din ţară. Prin intermediul revistei Ecran Magazin – v-o amintiţi? – care avea o rubrică… habar n-am cum se numea rubrica…