Mânuțe de copil cu suflet infinit înlănțuite în jurul gâtului, entuziasmul sincer al unui om care se bucură pentru tine și satisfacția oboselii pricinuită de munca care dă rezultate.
O zi lungă, plină. Bună.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=hLQl3WQQoQ0&ob=av3n]
” You know how the time flies,
Only yesterday was the time of our lives,
We were born and raised in a summer haze,
Bound by the surprise of our glory days. ”
Mda, mă prinde melancolia de vineri seara, ceva absolut firesc și piesa asta (Adele – Someone like you), și versurile, și interpretarea, sunt așa de… sugestive pentru mine, off… bine, bine, am să mă scutur de ea, de melancolie, am să văd, în seara asta, după o plimbare lungă – lungă, un film bun și… gata. Să aveți, să avem, o seară frumoasă!
Ce ziceți, e mereu loc de… someone like you?
0
Articol anterior
4 comments
da, e loc, dar sa nu mai cante adele ca m-am cam saturat. imi place genul Amy Winehouse.
Eu m-am oprit la piesă, de data asta, și deloc la cine o interpretează. Mi-au plăcut versurile, linia melodică, etc..
Exact versurile astea-mi plac cel mai mult din toata melodia. Ma fac sa ma gandesc la gasca noastra, de copii ai betoanelor.
Păi da, mereu asociem lucrurilor întâmplări, momente care ne caracterizează sau care au o importanță aparte pentru noi… Deci și tu ai fost un copil al betoanelor… poate că nu era cel mai rău lucru, acum parcă copii nu mai au nici asta, cresc, pur și simplu, cei mai mulți, în casă, la tv sau calculator…
Comments are closed.