bucurie

Mi-au plăcut întotdeauna scrisorile. Şi mi-e tare dor de ele. La 14-15 ani socializam cu o mulţime de copii din ţară. Prin intermediul revistei Ecran Magazin – v-o amintiţi? – care avea o rubrică… habar n-am cum se numea rubrica…

De ce? Pentru că trebuie? Sau pentru că ne place? Cât din ceea ce facem e motivat exclusiv de o dorinţă sau o plăcere proprie şi cât e determinat de întrebările ” cu ce folos? ” sau ” la ce-mi…

… drumurile mă duc spre cetatea eternă, Roma! În această seară voi pune capul pe pernă acolo, în locul de unde a început lumea… 🙂 Vă salut cu drag şi vă doresc să vă bucuraţi de tot ce veţi avea…

” Să uităm de alean şi nostalgie, Să uităm de-a zilelor nevoi – Hai, iubito, în copilărie Şi copii să fim, iar, amândoi. Tu să porţi rochiţă şi fundiţe – Eu să port, din nou, pistrui pe nas… Tu să…

E o intrebare simplă cu un răspuns greu. De-ar fi să răspund, aşa, dintr-o răsuflare, n-ar fi foarte dificil. M-ar bucura apropierea unui om. A unui anume om. Însă, răspunsul meu, inevitabil, trece prin sita posibilului şi imposibilului… Nu pot…

Clipe de-alea în care mergi pe stradă zâmbind tâmp – ai râde cu gura până la urechi dacă ai putea să nu-ţi pese deloc de privirile iscoditor contrariate ale celor întâlniţi care şi-or fi zicând – ” ei, uite-o cât…