gand aiurea

Cum ar putea să știe oamenii că-i iubim, că ne pasă de ei, dacă nu le-am arăta-o, dacă nu le-am spune-o? Cum am putea să știm că suntem iubiți și apreciați dacă nu ni s-ar recunoaște meritele, dacă nu ni…

Suntem iubiți, apreciați, atât cât merităm? Credeți că toate se întâmplă pe lume… după faptă și răsplată? Sau, cauză și efect? Facem pe cineva să sufere – de parcă ne-am atinge un obiectiv prestabilit astfel – și trebuie, ca revers…

Cum ar arăta pentru voi, la modul strict personal, lumea aceea firească, normală, în care să trăiţi? Lumea în care aţi putea să ziceţi – e bine, e aşa cum trebuie. Nu mă refer la idealisme… la o lume în…

Suntem cuvinte, potrivit meşteşugite, şi cuvintele-s ambalaje, unele strălucitoare, ce-ţi fură ochii, altele ce te cuceresc prin simplitate. Adoptăm cuvinte noi, şi grele, şi ambalajele ne sunt în pas cu moda. Dar esenţa e dincolo de toate. E ascunsă uneori…

De câte ori trebuie să ne repete cei din jur că nu suntem buni de nimic ca să o și credem? Nu e ceva ce un părinte n-ar trebui să-i spună vreodată copilului său? De ce, totuși, sunt atât de…

De ce, atunci când ţi-ai dori să ţi se înfăţişeze înaintea ochilor sufleteşti calea pe care să mergi, viaţa îţi arată ce trebuie să faci într-un mod absurd, dându-ţi o palmă amară, dură? Chiar avem nevoie, întotdeauna, să fim scuturaţi…

Într-o lume firească – deci nu una ideală sau utopică – părinţii trebuie să fie înţelepţi şi copiii îndrăzneţi. Părinţii trebuie să ofere copiilor sprijin şi înţelegere şi copii trebuie să ofere părinţilor respect. În anormalitatea lumii în care trăim,…

„Prin sentimente, oricare, bune sau rele, atârni de oameni. Prin inteligenţă îi domini.” – zice Garabet Ibrăileanu. Asta înseamnâ că, dacă nu îi domini pe oameni, e pentru că esti prost şi, dacă nu atârni de oameni, e pentru că…