trairi

Aveam nouă ani la revoluţie. Din regimul de dinainte, nu am prins mare lucru. N-am umblat la grădiniţă, nici la cămin. La creşă m-au dat dar de-acolo nu ţin minte absolut nimic (de parcă aveam atunci minte!!!) La şcoală s-au…

Ne dorim, de multe ori, să avem o altă viaţă. Îi privim pe ceilalţi şi, uneori, am vrea să fim în locul lor, ne spunem că ei sunt mai fericiţi decât noi. Că ei au mai puţine griji. Îi vedem…

Ieri mi-am început ziua devreme, devreme, în compania unui om cu spirit tânăr şi cu barba albă care mă privea, la ceasul acela mic, c-o blândeţe şi-un drag în priviri ce mă sfâşiau pe dinăuntru. Da, asta a fost senzaţia…

Baia Mare, oraşul în care locuiesc. Oraş care, cu ceva mai mult de zece ani în urmă, atunci când căutam un drum pe care să îmi împrăştii visele, m-a adoptat, primindu-mă cu braţele larg deschise, făcându-mă să mă simt „acasă”…

… mi-e dor să simt lucruri pe care le-am trăit şi s-au pierdut pe drum… … să simt parfum de flori de liliac şi mireasma lui să-mi îmbrace sufletul în haină de sărbătoare… … să alerg desculţă prin ploaie şi…

M-am gandit c-ar trebui sa scriu (si) de lucruri mai vesele. Si ma straduiesc. Dar e incredibil de greu. Parca nu vor sa alunece degetele pe taste si gandurile nu vor sa prinda forma. Hmm. Asta o fi semn de…