Aşa, deci am primit cadou o zi…

… în plus anul ăsta.
Şi ce-am făcut cu ea?
Deci, aţi făcut ceva special azi? Ca să sărbătoriţi că anul ăsta are cu o zi mai mult sau, dacă nu pentru acest motiv atunci pentru faptul că – măcar teoretic – cu ziua asta se încheie iarna?
Pentru mine a fost o zi cu soare călduţ care a făcut zăpada – încă prea multă – să strălucească, cu casa plină de triluri colorate – pe note înalte, clar – de copii de trei ani, cu baloane modelate în fel şi chip – ei, da, azi mi-am descoperit o îndemânare – cu cornuleţe fragede ce se topesc în gură.
Azi, în ziua pe care 2012 ne-a făcut-o cadou eu am avut revelaţia iminentei sosiri a primăverii. Şi nu pentru că problemele s-ar fi topit sau tristeţile s-ar fi ascuns după raze de soare. Nu. Pur şi simplu, la ora 18, soarele încă strălucea pe cer. Şi lumina. Gândul ăsta, simplu, m-a bucurat.