O carte călătoare…

… a poposit acum ceva vreme la mine.
E vorba de un alt proiect al Editurii All, unul care mie mi se pare tare frumos. Primești o carte, o citești și o dai mai departe. Și tot așa. Poveștile trec din mână în mână, legându-i cumva, printr-un fir invizibil, pe cei prinși în călătoria asta.Și cărțile călătoresc de-a lungul și de-a latul țării.
Cartea mea călătoare a fost Oracolul din Stambul. O poveste cumva desuetă, cam de telenovelă și un pic cam slăbuță ca acțiune dar cu un iz turcesc autentic și extrem de viu care m-a purtat prin Stambulul de odinioară (toată istoria noastră e legată, nu-i așa, de Înalta Poarta și cum ar putea să nu fie ceva fascinant acolo?!) și a reînviat în mine dorința veche de-a mă plimba cândva pe malurile Bosforului, de-a mânca baclavale și de-a mă pierde, măcar o vreme, prin lumea aia orientală, altfel. De-a o simți, de-a o înțelege, de-a o vedea din alt unghi. Unul de la fața locului. Ehh, da, orașul ăsta așezat pe două continente e unul dintre multele locuri în care îmi doresc să ajung.
Azi a plecat mai departe cartea mea. Către Timișoara. Îi doresc să aibă parte de o călătorie ușoară și să ajungă cu bine în mâinile următorului cititor.