… să alerg pe pajiști verzi și să privesc zborul vesel al fluturilor.
… să m-apuc de prăjiturit, de făcut dulceață sau de curățat frigiderul.
… să fac planuri de călătorie, să stabilesc rute și locuri de vizitat.
… să stau comod într-un fotoliu și să citesc cartea care mă așteaptă.
… să ascult povești spuse liniștit de oameni cu dor de viață.
… să mă bucur de lucrurile pe care le fac și-mi ies bine.
… să mă plimb pe străzi și răcoarea serii să-mi mângâie sufletul.
… să-i zâmbesc copilăriei și s-o las să mă prindă-n jocul ei.
De fapt, nu vreau nimic din cele înșirate mai sus. Nu vreau decât…
… să tac, să închid ochii și zbuciumul sufletului să se liniștească și el. Și nu se poate.
Și-atunci, aș vrea măcar să vreau. Să vreau lucruri care se pot realiza. Alea simple, de mai sus.
0
Articol anterior
6 comments
Deblochează frîna de mînă, altfel rămîi în starea asta forever! 😉
e marți, 13. mai bine, zic, să ne lăsăm păcăliți de superstiții și să zicem că toate-s așa cum sunt datorită sorții, vrei?
Ei, ‘tu-i kismetu’ mîne-sa, păi ce facem, ne lăsăm la voia sa? O fi marţi, o fi şi treişpe – că numai ce-am constatat-o cu cîteva minute mai devreme în altă parte 🙄 – da’ parcă n-ar trebui să şedem pe cămaşă din cauza asta, că se mototoleşte. 😉
Hai, capu’ sus şi zîmbeşte soarelui, c-acuşica vine iarna şi zbîrnîim de frig şi de dor de ducă! 😎 huguleţ! 😉
Asta imi aminteste de cum am dat eu de blogul tau.
Nu mai stiam cum sa o scot la capat si atunci am cautat pe google: `ce sa faci cand nu stii ce sa mai faci` si de atunci iti citesc regulat postarile in care de cele mai multe ori ma regasesc.
Prajituritul e asa la indemana :).
Trebuie sa fie ceva care sa te faca sa te simti in largul tau pana a te apuca de lista de mai sus…
bănuiesc că, în continuare, nu știi ce să mai faci, da? că blogul meu nu prea cred că e de folos… 🙁
As vrea sa cred ca toti cei linistiti si multumiti, car nu vor si nu fac decat lucruri realizabile, sa simta macar din cand in cand putin zbucium care sa-i faca vii, macar putin…
Comments are closed.