August, ce te-ai grăbit așa?

Chiar așa, când s-a făcut primăvară? Da, da, primăvară zic. Că nu-mi aduc aminte să fi respirat prea mult aer proaspăt, a copaci înfloriți și natură reînnoită. Și iată că s-a făcut august, vara-i și ea pe calea spre pierzanie. N-ar fi o problemă prea mare, nici n-aș plânge-o excesiv, dar… iarăși vine toamna. Suntem bătrâni, cum zice poezia.

Suntem. Deși ne vrem tineri, energici, entuziaști, liberi și frumoși, ahh, fără îndoială, frumoși. În trup și-n spirit. Nu ne iese, n-are cum. Suntem oameni. Dar cică tot colbul acela de-l adunăm de pe drumurile vieții de zi cu zi, ne face irepetabili, frumoși într-un mod unic, al nostru, al fiecăruia. Așa o fi, dar tot ne e teamă să ne arătăm lumii exact așa cum suntem. Și cărăm cu noi armuri. De apărare, de izolare.

S-a dus mai mult de jumătate din acest an. M-am tot gândit zilele trecute că, dacă ar fi să fac o analiză a lunilor acestora, nici nu știu cum mi-ar da rezultatul, probabil doar m-ar speria, mi-ar transmite o stare de panică… din care-aș ieși, eventual, odată cu trecerea într-un alt an. Uff, nici atunci, că iarna mi-e de hibernare psihică și-mi pun pe suflet cojoace multe, să nu mă doară înghețul și neviața. An de schimbări multe mi-e anul acesta, de frustrări, de drumuri inutile, de oameni noi și vechi, de… amalgam și haos, cel puțin aparent. Necesar? Cine-s eu să am răspunsul la întrebarea aceasta? Mai bine tac. Mă prefac că nu-i important și merg mai departe. Șontâc, șontâc.

S-aveți un august senin. Frumos. Plin. Calm. Sau așa cum vi-l doriți. Al meu o să fie nebun. Măcar un pic, știu, o să fie nebun de frumos. Pentru că lucrez la un proiect în care-mi pun tot sufletul – deh, poate că am puțin, de-aia e necesar să fie tot – și mai e și ziua Puștiului în august. Opt ani, și el prea se grăbește să crească.

(așa, desenați-vă un zâmbet pe față și continuați. pe drum o să întâlniți și tristețe, dar și ea-i firească, cum și Puștiul de opt ani o spune. toți ne străduim să ne colorăm zilele în nuanțe mai senine. uneori ne iese, alteori nu prea. dar continuăm.)