Postul de azi al Prinţesei m-a făcut şi pe mine să plâng, să mă răzvrătesc împotriva vitregiei vieţii, să simt cum mi se strânge inima de durerea părinţilor acelei fetiţe, Ioana. Fetiţa care îndreaptă doar o mânuţă spre soare, fetiţa care nu poate aplauda, fetiţa care nu se poate juca la fel ca şi ceilalţi copii, fetiţa cu zâmbet minunat căreia îi lipseşte antebraţul şi palma dreaptă.
N-o să scriu mai multe. Doar VĂ ROG, vă rog mult, haideţi, împreună, să o ajutăm pe micuţa asta să aibă o viaţă normală, atât cât se va putea. Poate, aşa, pic cu pic, se crează diferenţa aia atât de necesară. Donaţi nişte bănuţi, scrieţi despre ea la voi pe blog, să facem auzită, cât putem, la cât de mulţi oameni putem, povestea micuţei care, acum, descoperă lumea doar cu o pălmuţă.
Să nu trecem pe lângă. Nu şi de data asta.
O mai găsiţi pe Ioana aici, pe facebook si aici.
1 comment
Imi pare tare rau pentru fetita si pentru parinti…………asa e in Romania ei isi fac case si palate, nu le pasa de suferinta oamenilor. Eu am plecat din tara sa-mi ajut copilul sa devina un om normal, vina fiind a spitalului Elias. Aici in Italia nu se plateste nimic e totul suportat de stat, de 9 ani fetita mea face terapie, orteze ,proteze, analize ,operatie……nici un cent, si primeste pensie de 470€ lunar………..sunt niste cretini care conduc tara…….nu stiu dece romani sunt asa de slabi si se lasa condusi de niste hoti.
MULTA SANATATE SI MULT NOROC, COPILULUI SI PARINTIILOR
Comments are closed.