„… priveam acele ceasornicului. Câtă vreme mă preocupa doar ceasul, lumea continua să se mişte. Chiar dacă nu era o lume nemaipomenită, cel puţin era în mişcare. Şi, câtă vreme îi percepeam mişcarea, existam şi eu. Chiar dacă n-aveam o viaţă extraordinară, cel puţin existam. ” – scrie Haruki Murakami în cartea În căutarea oii fantastice, cea pe care tocmai am terminat-o de citit. O carte despre căutarea sinelui, o carte care mi-a plăcut deşi sfârşitul m-a dezamăgit puţin pentru că mi-a lăsat sentimentul unui lucru neterminat cu adevărat sau terminat brusc, ca şi cum ar fi existat o grabă în a scrie finalul.
Ideea e că… cam asta facem. Luptăm pentru lucruri, câştigăm sau nu. Alergăm după realizări care îşi găsesc sau nu împlinirea. Visăm, sperăm, căutăm. Sumtem fericiţi sau ne prefacem că nu ne lipseşte nimic. Şi mereu ne amăgim spunăndu-ne că e bine şi aşa. Că important e că existăm.
Ne dorim mult şi ne mulţumim cu puţin. De ce facem asta?
0
Articol anterior
17 comments
Ne dorim ceea ce ne lipsește. Nu întotdeauna știm exact ce ar fi trebuit să ne dorim ca să fim fericiți. Așa ajungem să ne dorim ceva de care nu avem realmente nevoie.
Îmi place mult stilul lui Murakami. La sud de graniță, la vest de soare – e preferata mea până acum.
Mi-a plăcut și În căutarea oii… dar finalul a fost precipitat.
– interesant! aveti ceva „bushido” in sange daca puteti citi literatura nipona … 🙂
Cristian, ce inseamna bushido?
– e greu de explicat, dar pe scurt e un cod, un mod de viata dedicat respectarii unor principii; sau altfel spus, a-ti face datoria!
– chiar daca anumite valente isi gasesc corespondent si la alte popoare, in genere asiatice, prin prizma coeziunii mentale si spirituale, structura nipona are un caracter unic.
Până nu te apuci, nu știi ce ai în sânge 🙂 Poate ai și tu, încă nedescoperit 🙂
am citit cartea „La sud de granita, la vest de soare” cu ceva ani in urma …; e deosebita …
ca sa trec la alt gen …, as sugera seria cu Egiptul Antic a lui Wilbur Smith: Razboinicii Nilului, Ultimul Papirus, Magul …
Ana, azi mi-am cumparat cartea de care spui tu aici… 🙂 Si-am si inceput-o deja… Multumesc. Sunt sigura ca o sa-mi placa… :))
Dacă ai început-o deja, uite melodia despre care se tot vorbește în carte: http://www.youtube.com/watch?v=gxZG0w8YS7A&ob=av2n
Ana, am terminat cartea. Mi-a placut dar mi-a lasat aceeasi senzatie ca si celelalte carti ale lui – ca-i lipseste ceva finalului. Modul in care povesteste autorul lucrurile e antrenant si te prinde insa te face sa te astepti la mai mult decat ceea ce urmeaza, de fapt. Oricum, au ceva dragut cartile lui… imi mai recomanzi una?
Zi frumoasa!
Nat King Cole are ceva aparte, e clat. Si Pretend e o piesa frumoasa.
Eu am mai citit În Noapte dar mi s-a părut mai slăbuță decât celelalte. Am înțeles că mai e bună și Pădurea norvegiană dar încă nu am pus mâna pe ea.
Poți să cauți, dacă nu le-ai citit deja, Eseu despre orbire (Jose Saramago) sau Insuportabila ușurătate a ființei (Milan Kundera), dacă vrei finaluri pe măsura acțiunii.
Padurea norvegiana a fost prima carte de-a lui Murakami pe care am citit-o si, dintre cele trei pe care le-am citit, mi-a placut cel mai mult… insa, senzatia e aceeasi, clar. Asta e stilul lui. 🙂
Azi incep sa citesc altceva – Lista lui Schindler. 🙂
Uneori, cand nu iti permiti mai mult, desi ai vrea, incepi sa ramai cu ideea ca asa a fost sa fie, te multumesti cu ce ai :).
De multe ori se intampla asa. Si-n cazuri in care mai exista si alte variante. Cand am putea lupta pentru altceva. Dar ne conformam…
Toate bune!!!
Se poate şi ca foarte puţin să însemne foarte mult. Totul, uneori. Ca un bob de jar în care sufli cu grijă, încet, şi reaprinzi vâlvătaia. E mult, e puţin? E începutul care conţine în sine totul.
Depinde din ce unghi privesti? Sau sfarsitul, Ovidiu, in aceeasi masura, nu crezi? Bobul ala de jar poate insemna un sfarsit de foc care se pierde…
[…] melly, rokssana, geanina, lunabeteluna, cosmin, cella, anastasia, tiberiu, psi-words, schtiel, ecoul tăcerilor, alex, diverse, alice, alice călătoarea, napocel Share this:TwitterFacebookLinkedInEmailLike […]
am renuntat sa-mi doresc … prefer sa doresc altora …
Comments are closed.