Bloguiește pe ape de munte…

… asta a căutat pe un motor de căutare, azi, cineva tare insistent, și-a ajuns aici. Hmm. Bloguiește pe ape de munte. Ce-o fi vrut, de fapt, că mie nu mi-e prea clar?
Apă de munte, ahh, rece și limpede și mereu în luptă și totuși în armonie cu pământul ce se lasă brăzdat, ciuntit și în același timp, hrănit. Bună apa de munte dar… cum o fi să bloguiești pe ea? Aveți voi vreo idee? 😛
Apă de ocean, mi s-a spus cândva c-aș fi. O lume de mister învăluită-n liniște. Dar cred că nu era comparația potrivită, că sunt, mai degrabă, o apă de munte. Vulcanică, curgând repezit la vale, cu piedici multe – născătoare de cascade – întâlnite-n cale, cu perioade dese de secetă, de absență, de uscăciune și… rareori, curgeri line, armonioase, nerăzboinice. Apă de munte, fremătând de dorul de-a ajunge… oare unde?
Voi, de (pe) unde vă simțiti a „blogui”?