Așadar, acesta-i Crăciunul…

Îmi plac cel mai mult diminețile de sărbătoare, când casa e încă cufundată în liniște, cafeaua cu lapte mult e caldă, luminițele de pe brad lucesc tăcute și e timp de pierdut în visare. Sunt o melancolică, desigur, și mă gândesc la vrute și nevrute. Puștiului îi place cel mai mult agitația, entuziasmul, implicarea, activitatea, cum e și firesc, de altfel. Pentru el magia sărbătorilor constă în existența lui Moș Crăciun, în pregătirile pentru sosirea acestuia (pregătiri care includ o scrisoare de mulțumire și-un desen, o farfurioară cu biscuiți și o cană de lapte pentru Moșul), în nerăbdarea cu care deschide cadourile… pentru mine, e bucuria lui, în primul rând, și-apoi, starea aceasta de tăcută melancolie. Nu chiar de pace, dar, poate, nici de războire.
Așadar, acesta-i Crăciunul. Cu multă bucurie copilărească, cu multă recunoștință de adult.







Împodobirea bradului ne-a luat ceva timp, Puștiul s-a plictisit destul de repede, lui i-ar fi trebuit o magie care să îmbrace într-o clipă bradul în sărbătoare, mie-mi place ritualul acesta care durează o vreme… ne-am dorit mult un brad în ghiveci, n-am reușit să avem unul în acest an și tot un brad din mulțimea de brazi crescuți pe undeva prin Austria, pentru Crăciun, ne-a ajuns în casă. 

Pe cât de mult timp i-a luat Moșului să împacheteze cadourile, pe câtă migală și atenție la detalii a pus, pe atât de rapid a fost despachetatul. Câteva minute și camera s-a umplut de ambalaje și cadouri împrăștiate peste tot. Și Puștiul într-un freamăt continuu, era copleșit. Atâta bucurie într-un pui de om!





Un foarte special cadou de Crăciun ne-a sosit de departe, de la un spiriduș foarte îndemânatic, căruia tare-i mulțumim pentru surpriză, pentru aceste mici decorațiuni care umple bradul de drag. Și lui Secret Santa foarte secretos trebuie să-i mulțumesc pentru cadou, inelul în formă de balon cu aer cald mă face să visez departe, ciocolata de la Bunicul Jean e delicioasă, dar gestul îmi pare așa, absolut minunat… 
Pentru că Moșul știe că tenisul e sportul care-l entuziasmează mult pe Puști acum și merge cu plăcere la antrenamente, prima lui rachetă era musai să fie sub brad. Și zău că tare l-a bucurat, cel puțin la fel ca și cutia plină cu cărămizi Lego de mici dimensiuni, de care nu se mai satură și tot meșterește din seara de Crăciun mici construcții din ele. 





Zile cu seninătate și bucurie să aveți și voi.