Cronică de sfârșit de săptămână

Au fost două zile pline pentru mine. Ieri, una în care am șofat mult – și nu o mai făcusem de ceva vreme, în ultimele luni folosisem în marea majoritate a timpului bicicleta și nu mai urcasem la volanul mașinii decât sporadic – am mers mult pe jos și am și pedalat mult pe bicicletă.
În ziua petrecută în Cluj, de dimineața devreme până seara târziu, ieri, am colindat câteva magazine, desigur, am mâncat chestii nesănătoase, am admirat priveliștea de la Cetățuie și am parcurs jumătate din Cluj pe bicicletă împreună cu participanții la SkirtBike Cluj.

Mi-a plăcut să fiu în coloana aceea de bicicliști care au străbătut Clujul, mi-a adus aminte de SkirtBike Baia Mare și deși lucrurile au fost diferite din foarte multe puncte de vedere, sentimentul acela extrem de plăcut, că faci parte dintr-un grup motivat de același lucru, de dragul de pedalat, a fost exact ceea ce aveam nevoie. Da, mi-ar plăcea să am posibilitatea, anul viitor, să particip la SkirtBike în toate orașele în care va exista o ediție a acestui proiect. Așa, de dragul mersului pe bicicletă, de dragul proiectului ăstuia care mi-e lipit de suflet, de dragul promovării mersului pe bicicletă în rândul femeilor.
Azi a fost o altă zi plină. Am pedalat mai mult de 25 de kilometri într-o zi extrem de caldă pentru această perioadă, într-o zi cu mult soare, cu niște culori ale naturii splendide, cu peisaje frumoase, cu drumuri mai mult înclinate decât line. Pentru mine – și pentru Madame, bicicleta mea de oraș căreia îi plac doar drumurile drepte – motivația fiecărei urcări pe care o fac cu bicicleta e satisfacția care știu că urmează la întoarcere, la coborâre. Bicicleta care prinde viteză, vântul ce se strecoară prin haine și sentimentul acela de libertate, chiar merită efortul ce trebuie depus.

E sfârșit de weekend și mă simt obosită și copleșită de un amalgam de sentimente contradictorii acum și mi-aș dori ca măcar din când în când să nu trebuiască să fac față la toate, să nu existe toate, de fapt dar… lucrurile sunt așa cum sunt, și alea bune și alea rele trebuie trăite, ne mai amăgim că nu-i atât de amar ceea ce trebuie să bem și mergem mai departe. Cum putem.
Voi, ați avut un sfârșit de săptămână reușit, așa cum v-ați dorit să fie?