E o dimineață de luni super – extra – mohorâtă, parcă-i noiembrie, nu februarie. Zău c-aș prefera, eu, ne-iubitoarea de iarnă, să fie zăpadă, decât așa. Cu atât mai mult cu cât luna februarie, deși cea mai scurtă, mie-mi pare cea mai lungă din an. Mda, tare greu se mai dă dusă…
Mie mi se-nseninează frumos ziua dacă-mi fac planuri de călătorie, parcă se mai risipesc norii și mai dispare din apăsare. Așa că, zic să v-arăt niște articole faine care mi-au umplut mie zilele weekend-ului trecut, pe lângă Puștiul, desigur, care-i singur suficient pentru a nu rămâne loc de liniște sau plictiseală.
Pentru că studiez despre Croația zilele astea, ca destinație de vară, articolul Ioanei despre plajele de-acolo, a venit la fix.
Liliana invită la făcut de planuri și visat, legat de o altă destinație fierbinte – Moscova! Fain ar fi să fie!
Imaginile cu munții pe care i-a urcat Alexandra în 2013 mi-au sădit în suflet o aprigă dorință de-ai călca pe urme, acolo, sus, printre nori…
Păi da, știți, într-o zi am să zbor cu balonul (și) în Cappadocia! Ce poze, dom’le!
Cu bicicleta în Olanda, pe câmpurile de lalele, plan pentru primăvara asta, exact așa cum scrie Andreea!
Deci, ce ziceți, e porție bună de visat? Vă mai adaug și o fotografie declanșatoare de voie bună și zău că-i musai să avem o săptămână reușită!!!
7 comments
Dom’le, pozele alea sunt deja istorie, avem pe ţeavă unele noi, din septembrie anul trecut, tot din Cappadocia, unele din ele … tot din balon. Doar că ne trebuie puţin timp, sunt în faza de prelucrare. Am postat câteva pe pagina FB. Mult succes! 🙂
Ei, nu-s niciodată vechi, cum? :)) Nu pentru mine, oricum. Zbor să fie. Bun, atunci aștept cu nerăbdare (și) altele!!! Mulțam fain!
Unde eşti, copilărie, cu visele tale cu tot…? 🙂
Frumoasă fie-ţi săptămîna! :-bd
Și s-a dus… sau, încă nu?
Copilăria cumva persistă, într-un fel sau altul, însă visele ei de mult s-au evaporat. Altele n-au curaj să se nască, le trebuie ceva ce nu există, ceva ce ar putea apărea, cu greu, abia după împlinirea lor. E un cerc vicios.
Dar pot copilări şi fără visuri, nu-i aşa? 😀
Ce-as mai vrea sa fiu copil…macar o zi…macar o clipa…
Păi, ia încearcă… o porție de râs, o o joacă, o alergătură prin parcul de distracții sau o carte de povești? Cred că există mici soluții…