Despre omul frumos

by loredana
6 comments

Nu, nu al lui Dan Puric om frumos, deși, luna trecută, în cadrul Zilelor Culturale ale Băii Mari, l-am văzut în două ipostaze, una într-un spectacol de muzică, dans și pantomimă – și mi-a plăcut, mi s-a părut că a depus mult efort, că a fost multă muncă și multă implicare în show-ul lui – și apoi într-o conferință despre identitate, națională și individuală, unde a spus multe lucruri, multe bancuri și de unde mi-a rămas în minte o chestie care mi-a părut interesantă – unii oameni, cei mai mulți, se descurcă, ceilalți, răzbat. Așa și e în realitate, desigur.
Dar, revenind, despre oamenii frumoși pe care-i întâlnesc eu în drumurile mele prin viață vreau să scriu, fără să-i nominalizez, mulțumindu-le, tăcut, dar autentic. Adevărul e că am parte de întâlniri memorabile. De oameni memorabili. Oameni frumoși, speciali. Oameni care apar în viața mea și nu pleacă fără să lase urme, fără să schimbe ceva în felul meu de-a percepe lucrurile, fără să mă îmbogățească într-un fel. Și îmi par mereu prea scurte aceste întâlniri care nu reușesc să umple spațiul meu imens alocat emoțiilor, dragului de-a avea aproape oameni faini, trăirilor împărtășite.
Dar mi-s prețioase și, măcar atunci când furtunile mi-s potolite și apele mai puțin tulburi, văd, înțeleg și sunt recunoscătoare. Chiar și pentru ghemul de emoție din stomac pe care-l simt și-acum, în prag de-o altă astfel de întâlnire. Cu un OM, pentru care sunt recunoscătoare și emoționată că e.

If-you-want-to-go-fast

Fotografia nu îmi aparține, e de pe net, însă tare îmi pare potrivită. Că așa ne e viața, despre călătorii, drumuri. Și călătoriile încep și se termină cu oameni și tare mai suntem norocoși când întâlnim în drumurile noastre OAMENI.

0

S-ar putea să-ți placă și

6 comments

Drugwash 18 iunie 2015 - 12:24

Vasăzică pînă la urmă te împaci şi cu Purec. 😉 Ai citit cartea aceea? 🙂
Despre oameni se pot spune multe. Uneori pe negîndite, din păcate. Alteori prea puţin faţă de cît merită. Şi asta fiindcă… oameni sîntem şi nu întotdeauna avem inspiraţia gîndului bun şi a momentului potrivit. Păcat că oamenii frumoşi de obicei suferă şi mai mult…
De data asta ai vorbit frumos despre Oameni Frumoşi. Ei au nevoie de aşa ceva, chiar dacă n-o vor spune poate niciodată. Fie-ţi viaţa colorată cu multe astfel de întîlniri minunate! @};- >:D<

0
Loredana 19 iunie 2015 - 09:02

Oamenii frumoși suferă mai mult… oare de ce? Pentru că nu-și pun armuri de apărare?
Vorbesc și frumos, e corect să existe și un revers al medaliei. Că știu bine că nu e doar despre superficialitate și ipocrizie totul…
E colorată, tare colorată, măcar uneori. 🙂

0
Drugwash 19 iunie 2015 - 09:18

Acei Oameni sînt frumoşi fiindcă simt mai adînc, mai pregnant, din tot sufletul şi oferă cu încredere totul. Şi fără să vrea, fără să ştie – poate – au aşteptări, dorinţe, visuri care se transformă în dezamăgiri de aceeaşi magnitudine. De aceea suferă ei mai mult. De aceea ne părăsesc ei mai repede, în drumul către Eternitate…
Îi recunoaştem? Sîntem capabili să-i preţuim, să-i iubim, atît cît se află în preajma noastră? Greu de răspuns la asemenea întrebare – ar trebui să fim şi noi înşine, măcar un pic, frumoşi… Sîntem? Vom afla, poate, cîndva…

0
Cecilia Roxana 20 iunie 2015 - 11:46

Cata emotie simt eu cateodata..cand iti citesc cuvintele, Loredana! Inca de la inceput a fost asa..cand nu stiai ca exista o ciudata pe planeta care te urmareste constant si simte cu tine, spera cu tine, sufera chiar cu tine, asa..tacut. Sunt unele idei de-ale tale care ma entuziasmeaza si desi avem puncte de vedere diferite (cum imi reamintesti adesea) se intersecteaza defapt atat de natural. Si pentru ca incerc sa nu o dau pe dupa visini sau sa ascund lucrurile dupa perdele si draperii ( in primul rand ca nu-mi place si stiu ca nici tie) te intreb: este Isus Hristos un Om frumos?

0
Loredana 20 iunie 2015 - 13:04

Pfuaii, dragă ești Cecilia! 🙂 Eu n-am cum să îți răspund altfel decât… știi tu că sunt un om prea mic pentru răspunsuri de-asta mari… 🙂
Altfel, tu nu ești o ciudată, sau, dacă ești, bine-ai venit în club, nici io nu-s chiar o… normală! :))

0
Cecilia Roxana 20 iunie 2015 - 14:13

🙂 Lore, Lore..si tu stii ca pun intrebari la care nu astept raspuns. Si nu-s intrebari pentru oameni mari, ci pentru oameni-copii la suflet..intrebari pentru zilele cu tacere launtrica.
Imi place clubul de ciudati..stii cum e vorba: cine s-asamana, s-aduna :*

0

Comments are closed.