Iubirea necondiționată, termen extrem de mult vehiculat în aceste zile, nu e o favoare pe care adulții o fac copiilor, așteptând în schimb o răsplată, nu e nici iluzie sau utopie, ci este dreptul fundamental pe care orice copil îl câștigă în momentul în care se naște.
Da, orice copil are dreptul să fie iubit necondiționat, fără să i se ceară să câștige afecțiunea și dragostea sau să fie un copil perfect, cuminte în sensul pe care părinții îl dau cuvântului, să nu dezamăgească așteptările, să se încadreze în tiparele croite de cei din jur, să asculte și să urmeze exact pașii pe care e îndrumat, să ofere rezultatele așteptate, sau cerute.
Te iubesc pe tine, pentru ceea ce ești tu, așa cum ești, nu pentru ceea ce mi-aș dori eu să fii, nu pentru ceea ce-mi oferi mie, nu pentru visurile pe care mi le împlinesc eu prin tine. Te iubesc în fiecare clipă a vieții tale și sunt alături de tine pentru a-ți fi sprijin, pentru a te ocroti și a te ajuta să găsești drumul care ție ți se potrivește în viață. Te iubesc și cea mai mare dorință a mea e ca tu să fii fericit.
E ceea ce părinții ar trebui să simtă pentru copiii lor, ceea ce ar trebui să le spună, să le repete, chiar și atunci – sau, mai ales atunci, pentru că sunt moment vulnerabile – când copiii nu fac lucrurile așa cum adulții se așteaptă să le facă, atunci când încalcă reguli – oare de ce au fost impuse? – atunci când copiii se răzvrătesc, sunt obraznici sau își testează limitele. E iubirea necondiționată pe care părinții le-o datorează copiilor.
Copiii au dreptul să nu fie perfecți – și acesta e un termen extrem de subiectiv – să aibă personalitate pe care să și-o impună, să facă alegeri – și să greșească – să experimenteze, să descopere lumea din jurul lor, să fie furioși sau nemulțumiți și dragostea adulților să nu fie condiționată de buna lor purtare. Să-i spui unui copil “te iubesc și atunci când sunt supărată pe tine și vreau să discutăm de ce ai ales să faci lucrurile în acest mod” e foarte important și oferă copilului siguranța că e iubit și atunci când greșește, îl apropie de părinte și ajută la construirea unei relații bazată pe încredere, sinceritate și deschidere. Iubirea necondiționată nu trebuie să fie confundată cu libertate totală oferită copilului, nici cu nestabilirea niciunei reguli ci înseamnă oferirea sentimentului de iubire și ocrotire indiferent de situație.
Un copil căruia îi e asigurat confortul psihic, emoțional, un copil căruia nu-i lipsește sentimentul de siguranță, aprecierea, implicarea, elementele extreme de importante în dezvoltarea lui, un copil care e și știe că e iubit de părinții lui necondiționat, e un copil fericit. Șansele să devină un adult încrezător, sigur pe el, senin și dornic de viață, sănătos din punct de vedere emoțional, cresc simțitor atunci când copilul este iubit pentru ceea ce este el, pentru firea lui și pentru opțiunile lui, când e încurajat să se dezvolte ca individ, nu ca o prelungire a părinților lui.
(Pentru că e, și azi, ca și în oricare altă zi, extrem de potrivit să vorbim de iubire. De singura iubire necondiționată, pe care eu sunt fericită s-o simt.)
0
Articol anterior