A venit. Primăvara. Triumfătoare, sigură pe ea, cucerește. Aleile au parfum de romantism, soarele încălzește tăcut, ziua se-ntinde leneșă. Simțurile-și potrivesc cadența.
Și iubesc primăvara. Cu tot sufletul. Dar aș vrea azi doar să existe un buton de off. Să nu trebuiască. Să fiu. Să nu trebuiască să simt. Sau să gândesc. Sau să-mi adun forțele și să continui. Să mă trezesc dimineața și să mă bucur. Să alerg pe străzi și să trăiesc. Să fiu. Dar pauzele nu-s permise, nu-i așa? Că nu-i jocul nostru, suntem doar niște păpuși…
(De ce? Pur și simplu. Pentru că e primăvară.)
0
7 comments
Oare Pinocchio a existat cu adevărat vreodată…?
Ei, dacă e să intrăm în discuția asta, nu se mai sfârșește, ca și nasul lui Pinocchio… 😛
Bine, păpuşă, atunci să-i tăiem nasu’! 😛
Ar trebui ca odata cu venirea primaverii sa debordezi de energie si veselie. Sa fi pe on pana in noiembrie 🙂
Ar trebui. Și dacă și cu parcă, știi tu…
Da. Stii cum se spune: „A venit primavara si pe strada mea!”.
Da’, din pacate, ma mutasem…..
Păi ar face bine să găsească și noua adresă…
Comments are closed.