Ne temem întotdeauna de pașii făcuți cu stângul. Ne e frică mereu că un drum început cu un pas greșit va primi amprenta acelui pas și tot parcursul lui se va scrie după acel tipar.
Și poate că temerile ne sunt justificate, de cele mai multe ori… poate.
Dar, poate că sunt momente în care o piedică, o pietricică, mică sau mare, de care ne lovim are nu rolul de-a ne împiedica și a ne opri din drum ci de-a ne trezi, cumva, de-a ne face să ne scuturăm un pic și, poate, așa, să vedem lucrurile altfel, eventual mai clar, mai limpede. Și să fie mai bine așa.
Poate că tot ceea ce ne rămâne e să încercăm. Să facem un pas. Să ne împiedicăm. Și să o pornim de la capăt. Poate că, mâine, ceea ce azi părea de nerezolvat, ni se va părea mai puțin imposibil. Poate că avem nevoie de toate urcușurile și coborâșurile. Poate că nu trebuie să ne consolăm cu gândul că așa a fost să fie dar, poate, totuși, toate au un rost. Și cele pe care le simțim și considerăm inutile. Și cele de care simțim că nu putem trece. Poate.
Poate că nu trebuie să-l transformăm pe „poate” într-o certitudine. Poate că tot ce trebuie să facem e să îndrăznim. Să fim. Așa cum simțim. Poate.
Seară bună!
0
Articol anterior
6 comments
Da, poate ca ar trebui sa acceptam in viata nu doar certitudinile ofera impliniri ci si acele „poate” care ne umple inima de speranta ca… intr-o zi…poate!
Poate că… 🙂 E tare multă speranță într-un poate, nu-i așa?
Ana, seară frumoasă îți doresc!
Poate …ca ai mare dreptate sau poate… doar mi se pare, pentru ca ai spus exact ce vroiam sa aud(vad).
Cine știe… poate. 🙂
poate, posibil, implica macar incercarea, iar nu catalogarea din start a sanselor tale mai scazute intr-o oarecare implicare in orice fel de imprejurare de trecere ori ba a unui examen, bariera, obstacol, cu rol pana la urma formator in directia aleasa doar de catre tine, amfitrionul carierei, evolutiei, directiei tale.
cata vreme nu-ti acorzi asta, plonjezi in incertitudini, care numai relaxante nu-s. si ironia cu zambete uneori sintetizeaza acum printr-un „cre’ca”, antonim prim sema lui „cred ca….” si sinonim cu infrangerea, plafonarea din „aia/asta e”.
weekend fain asasa-l faci sa fie!
🙂
Nu, desigur, e vorba de un poate experimentat… adică, nu stăm cu mâinile în sân și zicem… poate o să cadă drobul de sare, poate n-o să cadă…
Comments are closed.