Mirajul rochiei de mireasă…

Azi a fost zi de scotocit prin dulapuri și sertare, de aruncat lucruri pe care o bună bucată de vreme le-am tot adunat – apropo de asta, mi se întâmplă numai mie, oare, să-mi fie tot mai ușor să renunț la lucruri, să mă atașez tot mai puțin, să-mi doresc tot mai rar să păstrez, să strâng? – a fost zi, inevitabil, de încursiune în trecut și de retrăit momente de viață.
Într-un colț de cameră, în husa ei, rochia de mireasă stă cuminte de ani de zile. Uneori mi-aduc aminte de ea și-mi tot zic c-ar trebui s-o dau, că e păcat să stea degeaba. Nu știu ce mi-a venit dar azi, pe-un fundal sonor cu Michael Jackson, mi-am zis să-i arunc o privire și, dintr-una în alta, am îmbrăcat-o. După șapte ani, încă-mi pare cea mai frumoasă rochie din lume, încă mă simt și femeie și copil învârtindu-mă cu ea prin cameră, încă am o senzație de filă de poveste purtând-o (da, cu atât mai mult cu cât, de-abia acum, după șapte ani, rochia mi se potrivește iar, ca mărime). Și-am dansat azi singură prin casă, și rochia foșnea și zâmbeam aducându-mi aminte cât de mult îi place Puștiului să se uite la pozele „alea în care tu ai fost prințesă, mami, și eu eram la tine în burtică” (deși n-a fost chiar așa, nici una, nici alta, dar el, până acum, a înțeles că, înainte să se nască a fost, dintotdeauna, în burtica mamei)

 E drept, privesc cu prea mult scepticism nunțile și nu simt că mai pot să cred în happy end-uri, nu mai cred nici măcar în continuitate sau în durabilitate, nu mai cred în nimic, cu adevărat, de fapt, dar rochia de mireasă are, totuși, ceva aparte, ceva ce fiecare dintre noi, femeile, ne dorim. Evadarea aceea, chiar așa fugară, cum ziceam aici, într-o lume de poveste. Și albul rochiei – a fost unul dintre motivele pentru care am ales această rochie, pentru că e de un alb foarte alb și simplu – și croiala, și senzația că, îmbrăcată cu o astfel de rochie ești tot tu dar atât de diferită, cu-n rol atât de aparte, toate astea dau naștere mirajului pe care o rochie de mireasă-l are. Cred că-n fiecare suflet de femeie, recunoscut sau nu, mirajul ăsta există.