10 fericiri? De unde?

Mi s-a parut o treaba suficient de grea si greutatea asta m-a pus pe ganduri asa c-am preluat/cerut leapsa asta de la Printesa Urbana care a fost foarte draguta si m-a invitat sa o „rezolv”.
Nu-i deloc usor pentru mine sa scriu despre zece lucruri strict personale care imi sunt dragi sau imi fac placere sau… si mi-au fost aproape/le-am folosit in ultima vreme, mai precis ultima luna. Ori nu mai am eu capacitatea de-a aprecia lucrurile simple, mici, si de-a ma bucura de ele ori… nu stiu… Nu stiu daca exista, pentru mine, lucruri pe care sa le simt indispensabile. Sau, sa-mi placa atat de mult incat placerea de-a le avea sau consuma sa fie de aceeasi intensitate mereu.
Da’ lista asta e chiar un efort. Na, sa-i dau drumul, cumva:
1. Prima fotografie a piciului meu pe care o am in portofel si-mi zambeste ori de cate ori il folosesc. Poza facuta cu ecograful 4D in luna a 6-a de sarcina. Un bot de om de-abia deslusit, o manuta si-un nasuc obraznic care imi aminteste ca firescul e, de fapt, minune.
2. Legitimatia de sportiv parasutist care – desi mai am de parcurs niste pasi – ma alatura oamenilor pentru care zborul e un mod de viata. Si-mi da un sentiment de satisfactie la gandul ca dorinta reuseste sa invinga teama.
3. Carticica Mecanica Inimii de Mathias Malzieu care mi-a ajuns la suflet si pe care, de cand am descoperit-o, am cumparat-o pentru mine si am insemnat-o (imi place sa fac insemnari in carti) de trei ori. Si-am ajuns s-o daruiesc, de fiecare data, cuiva. Iar n-o am.
4. Mp3 player-ul cu ecran tactil si muzica veche care-mi rasuna in urechi in toate drumurile mele singuratice. Muzica foloseste de multe ori doar pentru a acoperi sonorul gandurilor.
5. Ceasul negru de pe mana stanga care-mi face inima sa ticaie intr-un ritm alert de fiecare data cand il privesc. Ceasul pe care astept sa-l primesc. Curand.
6. Ochelarii de soare in spatele carora pot sa ma ascund cand starea mea e doar a mea si ceilalti n-au voie sa inteleaga, sa vada, sa treaca dincolo… Si chiar ajuta.
… blocaj! Nu stiu, chiar nu stiu ce-a mai putea scrie… daca lucrurile nu-mi vin in minte fara sa ma chinui sa le identific, inseamna, clar, ca nu sunt atat de importante pentru mine, nu? Adica, as putea insira ciocolata si bomboanele Raffaelo, pantofii si posetele, albumele de poze si coltul plin de carti din biblioteca dar, toate astea, fac parte dintre lucrurile care-mi plac dar imi plac intr-un mod firesc, normal, nu deosebit. Hmmm, poate e prea tarziu… sau prea devreme… e ora doua dimineata… sa vedem, o fi noaptea un sfetnic bun si dimineata vor curge de la sine restul de placeri…
Last edit: Dupa o noapte in care m-am framantat si m-am gandit, si-am visat doar lucruri personale, placute si iubite n-am ajuns la nici o concluzie. Clar, noaptea nu m-a sfatuit. 🙂
Voi, ce iubiti, la lucruri materiale, pipaibile referindu-ne? Care-s nimicurile alea importante care va fac sa zambiti? Care-s numai pentru voi si care-s cele pe care le-ati imprumuta… doar cat sa provoace un zambet si altcuiva!?