Facebook-ul pare, zilele astea, să-și fi întins tentaculele peste tot. S-a lipit într-atât de mult de toate încât ai impresia că lucrurile nu mai pot funcționa fără el. Ești pe facebook, exiști. Altfel?
Voi ce părere aveți despre fenomenul ăsta? Personal, vi se pare util, vă ajută, îl simțiți necesar în vreun fel? Și așa, generalizând, la o scară mai largă, credeți că e un lucru bun, că are să ducă, într-un final, la ceva bun? Sau, ca și alte rețele de socializare, își va pierde treptat din popularitate până va fi uitat într-un colț, lăsând loc unui nou venit mai interesant?
Eu nu sunt nici pro, nici contra. Am avut un cont pe care l-am creat din inerție – sau poate din teama că, dacă ăsta e valul, aș putea rămâne pe dinafară – l-am folosit o vreme cu un scop precis, acela de-al apropia vizual pe puști de rude aflate departe, arătându-le câte o fotografie și pentru a frunzări și viețile – expuse – ale altora. Apoi, într-o seară, am simțit că e inutil, n-am stat prea mult pe gânduri și l-am șters. Contul. Se adunaseră acolo suficient de mulți oameni – toți cunoscuți, mai mult sau mai puțin apropiați – încât să simt că nu e ceva ce-mi aparține mie ci lumii, ceva ce, vrei nu vrei, e împărțit cu ceilalți și… l-am șters. N-aș putea spune că îi simt lipsa. Cred că, cel mult, mă pune pe gânduri ideea că, poate, dacă e atât de apreciat de atât de multă lume, o fi având ceva extrem de bun care mie îmi scapă… înafară de invazia de like-uri cerute și oferite pentru absolut orice care, pur și simplu, mie mi se pare sufocantă.
Așa… în plus, pe voi, cei care scrieți pe un blog, facebook-ul e o modalitate de a vă populariza articolele? De a atrage noi cititori? E facebook-ul un fel de rampă de lansare, un sprijin? Sau… care e utilitatea?
Deci, facebook, da? Sau nu?
0
Articol anterior
11 comments
Mie Facebook imi este absolut indiferent din punct de vedere al promovarii blogului. In opinia mea, un blog care vrea sa aiba un public fidel se lasa descoperit, nu vaneaza like-uri la gramada.
Cat despre partea de socializare, Facebook n-ar fi decat o alta portiune ce-ar trebui s-o cheltui din timpul pe care si-asa nu-l am intr-o masura suficienta.
Aha, deci tu nu ești un utilizator de Facebook. Mi se pare foarte bine să fie un pic echilibrată balanța…
Ai renunta la facebook sau la blog?
Cred că, la o adică, la oricare dintre ele…
Se pune întrebarea: ar renunţa ei vreodată la noi? Mai citeşte o dată aici. Nu există coincidenţe.
Cît despre contul ăla „şters”: s-o crezi tu că e şters! Informaţiile sînt păstrate la arhivă, analizate, comparate, etc. Ce se şterge e accesul publicului la ele, pentru a da iluzia că acel cont (sau informaţiile presupuse şterse) nu mai există. S-a vorbit despre asta de curînd, probabil că „băieţii deştepţi” (ai lor) au rezolvat „problema”.
You can run but you can’t hide. There is no escape. Resistance is futile! Cam asta-i ideea. 😐
Da, ok, contul e șters aparent… știu că datele, de la orice fel de cont se păstrează… sincer, pe mine nu mă deranjează prea tare lucrul ăsta… adică, ok, n-au decât să controleze ce vor și cât vor… mersul lucrurilor oricum e cam același…
Unii se simt bine în lumina reflectoarelor. Pe alţii îi jenează ochii din spatele oglinzilor false. Back off, mofo’, you’re breathing down my neck! Cam asta e… Ştii bine că pentru ghinionişti (ca mine), nici o faptă bună nu rămîne nepedepsită. Ce să mai zic despre alea rele, dacă se întîmplă şi de-alea (că doar nimeni nu-i perfect, mai ales ăia care fac legile ca să se protejeze pe ei înşişi în primul rînd). Cu atît mai mult ai şansa să calci strîmb cînd îţi suflă-n ceafă Big fuckin’ Brother…
Sistemul e în felul următor: cînd faci o greşeală mică, eşti pus pe listă dar te lasă în pace şi aşteaptă să-ţi crească încrederea şi să faci altele mai mari. Abia după aia te „saltă”. Dacă nu eşti predispus la „ghiduşii”, te mai ajută ei, în diverse feluri.
In cazul meu, facebook-ul nu e nici o modalitate de a-mi populariza articolele, nici de a atrage noi cititori si evident, nici rampă de lansare. Majoritatea celor cunoscuti (cu vreo 3 exceptii) nu stiu de blogul meu si nici nu intentionez sa-l fac public. Sau cel putin, nu cred ca o sa il promovez pe facebook. Insa nici nu ma deranjeaza.
Asa cum ai spus si tu, nici pro, nici contra. Am cont, cand am timp intru, insa nu prea postez. Mai mult pierd vremea citind recomandari de la altii sau uitandu-ma pe pozele noi, puse de cei dragi. Cam atat.
Da, cam asta cred că înseamnă/însemna și pentru mine… și mi se pare perfect ok așa!
Ella, sper că ești bine. Și, mai scrie…
Acum depinde, daca nu cunosti pe nimeni poate fi plictisitor sa stai aiurea, acolo, online, dar daca cunosti cam jumatate din asa zisii prieteni, atunci poate fi destul de placut.
Promovare personala, mai aflii cateva noutati, articole noi, evenimente, s.a.
Și ăsta e un punct de vedere foarte ok și mă bucur că ți l-ai expus… cât timp ție ți se pare de folos așa, e perfect. Eu, repet, mă întreb… nu sunt nici pro nici contra…
🙂