Îmi ridic privirea de la birou și în fața ochilor îmi apar cutiile astea, exact așa cum le vedeți în imagine. Și mi se bucură sufletul, vă spun sincer. A trecut o lună de când vă spuneam că fac parte din echipa ShoeBox și vă povesteam aici despre proiect. Și-acum suntem cam la mijlocul campaniei, mai avem o săptămână și un pic și mobilizarea oamenilor mi se pare incredibilă.
La nivel de țară și diasporă s-au strâns până acum mii de cutii. Vă dați seama? Asta înseamnă mii de copii care vor primi un cadou pregătit din suflet. Noi avem, la Baia Mare, cam 75 de cutii și știu că urmează să primesc încă multe, multe altele care acum sunt în plin proces tehnologic… Așa cum spuneam și aici, în emisiunea în care am fost invitată să vorbesc despre acest proiect, știu bine că nu vom schimba lumea cu aceste cutii de pantofi umplute cu cadouri pentru copii. Știu că e nevoie de mult mai mult, dar, pe de altă parte, și-o picătură într-un pahar e mai mult decât deloc. (știu, știu, ar trebui să îmi repet acest lucru de mii de ori pe zi, să cred și să simt, în tot ceea ce mă privește).
Discipolul spune: ‘Sunt deznădăjduit. Ce ar trebui să fac?’ – ‘Încurajează pe alții‘, i-a răspuns Maestrul. E ceea ce mi-a scris cineva, ca și comentariu, pe facebook, cu ceva vreme în urmă… Și apoi, tot la asta m-am gândit. De multe ori, cu siguranță, să îmi îndrept atenția asupra altora, e ceea ce mă ajută să pot să le las pe ale mele undeva deoparte. Să nu mai fie așa stringente, așa apăsătoare. Nu știu dacă vreodată voi simți că am făcut ce TREBUIA făcut și rezultatele vor fi cu adevărat cuantificabile, dar măcar voi fi având sentimentul că m-am străduit. Așa, cu o picătură, mică, mică…
Generozitatea e o lecție pe care o învăț pas cu pas și nu o pot înțelege cu adevărat decât fiind în miezul lucrurilor, decât simțind pe propria piele, cu propriul suflet, implicațiile, nevoile, deschiderea și dăruirea de care alții dau dovadă. Și e, ceea ce se întâmplă, modul în care oamenii aleg să nu fie indiferenți la cei din jur, absolut impresionant, într-o lume în care primează propriile nevoi, într-o lume în care suntem copleșiți de griji și probleme și ne e greu să fim atenți în jur și să ieșim din zona noastră de confort. Dar îmi doresc să o fac, îmi doresc să fiu, chiar și în cea mai mică măsură posibilă, schimbarea aceea, pe care o reclamăm atât de mult, în lume. Cu ajutorul tuturor acestor oameni care se implică în proiect, și puteți vedea aici o listă întreagă a locațiilor ShoeBox, și să vă imaginați cât de multă bucurie se construiește astfel, simt că reușesc. Să ajut pe alții și să mă ajut pe mine însămi.
ShoeBox nu e doar o cutie de pantofi umplută cu cadouri pentru copii. E omenie. E lecție de viață.


15 comments
Bravo!
Ei, să-i vezi pe voinicii de la Iași cum s-au mai mobilizat… jos pălăria!
Toate bune şi frumoase, da’ ce cauţi afară pe pervaz în lenjerie intimă? 😛
aham, io de-acum 25 de ani poate…
Haida de! Acu’ 25 de ani abia dacă aruncai ochii peste tăblia mesei! 😀
E frumos ce se întîmplă acolo. Felicitări şi succes în continuare la livrări! 😉
Faina initiativa! 🙂
Da, e deosebită. Și e la îndemână, asta cel mai important. De-asta s-au și adunat așa multe cutii. Am până acum aproape 200. Și mai urmează tot pe atâtea.
Sa te ti livrat dupa! 🙂
Da, așa e, după ce-s adunate urmează greul… Dar, ne-om descurca, că-i musai.
Felicitari pentru implicare 🙂 si succes!
Mulțumesc. Să vedem, în curând se încheie și începe greul. Împărțirea.
Felicitari pentru implicare, Lore! Anul trecut la fostul loc de munca am organizat si eu la birou o strangere de cutii (s-au strans vreo 25) pe care le-am dus la sediul Blogal Initiative. Anul asta am propus si aici dar lumea n-a fost atat de receptiva din pacate. 🙁
Și anul acesta e unul dintre centre tot acolo. Și să știi că orice cutie contează, una, două, încet, încet se adună…
[…] – 13 decembrie – ultima zi de primire a cadourilor in cutii de papuci ShoeBox Baia Mare – Asociatia […]
Imi place campania asta si de cand am ajuns in Bucuresti imi tot propun sa particip si eu cu o cutie, dar mereu s-au ivit altele, din pacate! Oricum, felicitari pentru implicare, Loredana, ai facut o treaba buna! 😉
Comments are closed.