Viața prin ochii mei

Nu, nu al lui Dan Puric om frumos, deși, luna trecută, în cadrul Zilelor Culturale ale Băii Mari, l-am văzut în două ipostaze, una într-un spectacol de muzică, dans și pantomimă – și mi-a plăcut, mi s-a părut că a…

E drept că tocmai revin dintr-o vacanță, una care n-a fost deloc banală – o să vină și poveștile zilele următoare – însă azi despre dezamăgiri vreau să scriu, despre acest subiect inepuizabil al vieții mele. Despre inevitabilul sentiment de…

Istanbul. Constantinopol. Stambul. Poarta. Un oraș exact așa cum îi e și numele. Versatil. Pestriț. Abundent. Șofran, condimente diverse și rahat, mult și foarte dulce. Culoareee la bazarul de condimente. Toți regii muzicii adevărate, adunați pe discurile unui bar mic,…

Apăi, cam așa se-arată luna iunie, plină și colorată, intensă rău… s-au aliniat niște planete și-am făcut un plan de bătaie care nu credeam că poate ieși așa de… interesant! Dar să nu zic hop, până n-am sărit gardul, nu?…

Prezentul e tot ce avem. Dar nu ne dăm seama. Sau, ne dăm seama, dar nu pricepem. Nu într-atât încât să nu ne împiedicăm de trecut, cât să nu ne proiectăm reușitele/bucuriile/fericirea în viitor. Citeam o chestie faină în Citadela…

N-a fost tocmai așa povestea, dar, deh, am făcut eu niște calcule nematematice și cam așa mi-a ieșit. Cică e firesc să nu ne fie duminică în fiecare zi, să mai fie și marți 13 și ceasul rău pisica neagră…

Cluj Napoca. 13 iunie 2015. O nebunie de cursă colorată, de 5 km, o cursă a bucuriei și a culorii. Am participat și anul trecut, cu două dintre fetele mele, Diana și Kinga, și tare ne-a fost un timp mișto…

În urmă cu trei ani, la început de septembrie, la concertul de despărțire, ziceam sus și tare că acela e momentul în care, pentru mine, Iris a murit. Și chiar a fost așa, am avut multe resentimente împotriva deciziei lor –…

… devin aripi. De încredere și speranță și entuziasm. De viață. Mă simt datoare, după articolul de ieri și comentariul lui Anca, să întorc pagina și să scriu și despre partea aceea plină a paharului vieții. E, știu că e.…

… scrie pe undeva în cartea Ai toată viața înainte, a lui Romain Gary. Mai mult renunțăm decât luptăm pentru lucrurile pe care ni le dorim. Poate pentru că e mai ușor să abandonăm, decât să ne depășim limitele. Să…