Oamenii și harta lumii

by loredana
3 comments

E o expresie pe care a folosit-o cineva, într-o discuție cu mine, acum muuult timp. Mi-a rămas în minte și-apoi mi s-a întipărit în suflet, vorbindu-mi, tot mai mult și mai clar, despre mine însămi.

Despre oameni și relațiile cu ei, am știut mereu că-mi sunt importante, vitale chiar. Nu am dat mereu importanța pe care o dau acum, sau n-am știut mereu să caut, să înțeleg și să apreciez, însă acesta-i un drum, la fel ca și călătoriile, care nu se termină niciodată. Mereu mai e ceva de descoperit, de învățat. Oameni noi și oameni vechi, oameni pe care-i iubim și oameni pe care-i uităm. Care ne dezamăgesc, sau pe care-i dezamăgim. Că e firesc sau nu, că doare sau nu, așa se întâmplă, într-un fel de cerc care n-are cum să se termine.

Nu sunt mulțumită de toate relațiile mele cu oamenii din jur, dimpotrivă, cred că sunt destul de prăpăstioasă la acest capitol și dau altora multe bătăi de cap, dar știu în sinea mea, și o spun mereu, că mă străduiesc. Că sunt un om sincer (nu, nu doar atât de sincer pe cât poate fi o femeie, cum mi s-a spus de curând!) și încerc să fiu corectă cu mine însămi și cu cei din jur. Așa cum pot. Ceea ce mi-e clar e faptul că oamenii mi-s importanți și că sunt loială celor care-mi sunt apropiați.

Cât despre harta lumii, n-am călătorit dintotdeauna, dimpotrivă, aș putea să spun că sunt un călător de lume nouă, de-abia, tocmai îmi dau seama, s-au făcut zece ani de când am ieșit prima oară din țară. Da, aveam 25 de ani atunci și-am plecat într-o călătorie cu autocarul, Austria, puțin Elveția, Italia, partea de nord, Milano în mod special. În ultimii cinci ani am călătorit mai mult, aproape în fiecare an nou depășind plecările din anul precedent.

Îmi doresc călătorii cu sens, așa cum am tot spus în ultima perioadă și, cred că, de fapt, fiecare plecare a mea către alte locuri de pe harta lumii are un sens. Chiar dacă nu e unul evident. Navighez zilele acestea printre fotografiile din Napoli și-mi aduc aminte de starea pe care o aveam acolo, plimbându-mă pe faleza străjuită maiestuos de Vezuviu sau pe străduțele înguste și întunecate ale cartierelor vechi. O stare de bine a mea cu mine însămi. De nezbucium. Și atunci, mi-e destul de clar că… găsesc, cumva, tocmai ceea ce caut. Să-mi umplu sufletul cu seninătate.

E ceea ce vă doresc și vouă. Să aveți parte de călătorii cu sens, indiferent dacă porniți la drum înspre alte zări ale lumii sau vă petreceți timpul pe drumul vieții de zi cu zi. Să vă fie cu sens.

oamenii și harta lumii

0

S-ar putea să-ți placă și

3 comments

Drugwash 26 ianuarie 2016 - 14:58

>:D<

0
Reply
Loredana 31 ianuarie 2016 - 11:23

aham, cine știe emoticonul meu preferat… 😛

0
Reply
Drugwash 31 ianuarie 2016 - 12:14

Dacă nu eu atunci cine? 😉
Uite, fiindcă azi e duminică primeşti bonus: :-* >:D<

0
Reply

Lasă un comentariu