viata

Nu, nu despre cartea Francoisei Sagan e vorba. Ci despre viață, cu tot amestecul ei haotic de bine și rău și dulce și amar. Despre îmbrățișare de om bun, despre blândețe care mută munți, despre dojana venită din drag și…

… fără parașută. Zău că știu cum e senzația, doar am făcut salturi cu parașuta, eu singură cu mine însămi. Cunosc perfect senzația de gol în stomac, de picioare amorțite, de minte care se zbate între adrenalină și rațiunea faptului…

Mereu mi-am imaginat că trebuie să existe un sens clar. Să mă trezesc dimineața și să am certitudinea că drumul pe care sunt e cel potrivit, pe care trebuie să merg, că fac ceea ce e bine să fac, cu…

… scria pe o placă comemorativă pe care am întâlnit-o în primele zile de august în munții Retezat. Poate că nu e în totalitate așa, poți să fii și să te simți liber oriunde, dar… cu siguranță muntele are ceva…

Unele zile au un parfum aparte. 6 august 2015, joi, a fost pentru mine una a parfumului de omenie autentică. Începută dimineața devreme, ziua m-a dus departe pe șoselele țării, printre oameni cu care, probabil, mi-era necesar să mă întâlnesc,…

„E ceva cu noi care ne face să găsim pete și în soare” – scrie într-o carte care mi-e tare dragă… și-mi pare așa, trist și-n același timp, de înțeles. Ne naștem nemulțumiți, sau devenim, poate că nici nu prea…

Ieri a fost ziua în care am decis că voi începe să iau oameni de la autostop, atunci când parcurg drumuri mai lungi cu mașina. Și-așa am și făcut. Am oprit la marginea unui sat și-am luat o mamă și-o…

Și complexitatea felului meu de-a fi să nu-mi fie povară, ci mulțumire! Mă bucur, măcar uneori, că sunt așa cum sunt. Că-mi pun tot sufletul în lucrurile de care-mi pasă și dau tot ceea ce sunt pentru oamenii care-mi sunt…

Nu, nu al lui Dan Puric om frumos, deși, luna trecută, în cadrul Zilelor Culturale ale Băii Mari, l-am văzut în două ipostaze, una într-un spectacol de muzică, dans și pantomimă – și mi-a plăcut, mi s-a părut că a…