Nu, nu al lui Dan Puric om frumos, deși, luna trecută, în cadrul Zilelor Culturale ale Băii Mari, l-am văzut în două ipostaze, una într-un spectacol de muzică, dans și pantomimă – și mi-a plăcut, mi s-a părut că a…
viata
-
-
E drept că tocmai revin dintr-o vacanță, una care n-a fost deloc banală – o să vină și poveștile zilele următoare – însă azi despre dezamăgiri vreau să scriu, despre acest subiect inepuizabil al vieții mele. Despre inevitabilul sentiment de…
-
Apăi, cam așa se-arată luna iunie, plină și colorată, intensă rău… s-au aliniat niște planete și-am făcut un plan de bătaie care nu credeam că poate ieși așa de… interesant! Dar să nu zic hop, până n-am sărit gardul, nu?…
-
… devin aripi. De încredere și speranță și entuziasm. De viață. Mă simt datoare, după articolul de ieri și comentariul lui Anca, să întorc pagina și să scriu și despre partea aceea plină a paharului vieții. E, știu că e.…
-
… scrie pe undeva în cartea Ai toată viața înainte, a lui Romain Gary. Mai mult renunțăm decât luptăm pentru lucrurile pe care ni le dorim. Poate pentru că e mai ușor să abandonăm, decât să ne depășim limitele. Să…
-
Să fie sănătoși și să le meargă bine. Dacă pot să accept că sunt oameni cărora nu le sunt pe plac, e una, și e firesc, doar știu că n-am cum să mulțumesc pe fiecare, doar știu că suntem diferiți…
-
Deraiez. De multe ori. Nu-mi dau seama de ce. Poate că prind viteză prea mare și mă dezechilibrez. O iau pe alături și mă pierd prin hățișuri. Sau, poate, merg în direcția greșită și mi-e musai să mă corectez cumva.…
-
Mami, când ai să fii bătrână, la 100 de ani, o să te duci la casa de bătrâni, dar eu o să locuiesc aproape, să te pot vizita mult! Pentru el, casa de bătrâni e locul frumos în care oamenii…
-
O zi plină. Dimineața începută cu o veste proastă, un drum s-a închis, unul pe care-l vroiam încă înaintea mea. Într-o discuție, vorbe spuse aiurea, fără sens, fără rezultat. Apoi, o întâlnire cu stomacul strâns, de surprindere, de neplăcută pierdere…
-
Pare clișeic, o fi clișeic, dar numai pentru că folosim noi această sintagmă fără să-i dăm tărie, conținut. Dar cât de reală e în adevărul ei? Și cât de dureros, de trist, de vulnerabil? Că suntem numai niște pale de…
