Bine-am revenit!

by loredana
2 comments

Nu, nu-s genul optimist. Dar, în același timp, cred că nu-s nici genul negativist extrem. Pentru că, de fiecare dată când simt că temeri sau supărări sau orice neajunsuri mă copleșesc, după un timp al plângerii de milă, al dramatismului și exagerărilor, vine vremea liniștirii, a rațiunii și a înțelegerii faptului că toate trec, toate se rezolvă cumva. Și atunci când ceva bun rămâne în urmă, măcar știu că nu a fost în zadar.
Așadar, după zile de absență, zile despre care-aș putea povesti mai multe decât aș fi crezut că s-ar putea, după zile pline, vreau numai să vă salut, să vă spun că mi-a lipsit să fiu pe aici, că mă simt vinovată c-am lăsat blogul de izbeliște, că vreau ca lucrurile să se așeze, să m-apuc de treabă și să simt că roțile-s iar pe șine. Uneori tare mai e nevoie de câte o deraiere…
Senină să vă fie ziua. Și săptămâna. Cam așa ca și poza aceasta pe care mi-a făcut-o Andreea în Olanda. Așa, cu soarele direct în ochi, dar cu zâmbet de viață. Și cu flori, că reușesc ele să coloreze un pic lumea. Nu-i așa că-s cele mai faine lalele ever? Mie așa mi s-au părut acestea mov închis… Sobre și frumoase.

lalele

0

S-ar putea să-ți placă și

2 comments

Ana Q. 5 mai 2014 - 11:13

Vai, Lore! Esti asa frumoasa si optimista in poza asta 🙂
Se vede ca ti-a priit escapada cu fetele tale dragi

0
Reply
Loredana 5 mai 2014 - 19:13

Și totuși, m-am gândit mult la ceva ce și tu ai scris… că plecăm ca să ne găsim pe noi înșine… dar că trebuie să și vrem să facem asta. Uneori e prea greu, sau poate nu ne dăm seama că găsim…
Mulțumesc. Te pup, crețulino!

0
Reply

Lasă un comentariu