Viața prin ochii mei

A nins azi. De fapt a început aseară. Priveam pe geam și vedeam cum se îmbracă orașul în haină albă și nu simțeam decât răceala iernii în suflet, chiar așa, lipită de calorifelul cald fiind. Dar încercam să mă bucur…

Nu scriu într-un stil optimist, așa e. Poate pentru că nu sunt un om optimist? Dar de ce ar fi o condiție obligatorie? Și pesimiștii sunt tot oameni, își caută și ei locul în lume, la fel ca toți ceilalți….…

Azi nu s-a țesut la pânza (mea) de păianjen virtuală, ceea ce trebuia să fie s-a pierdut undeva pe drum, știu că se mai întâmplă și așa, mai dă o zăpadă peste noi, și iar întârzie trenurile… dar, dacă e…

Am vrut, toată săptămâna, să scriu un post vesel, optimist, încrezător. Și-au trecut zilele, una după alta, și degetele mele pur și simplu nu au vrut să tasteze cuvinte senine, de parc-ar face parte dintr-un vocabular complet străin. Și n-am…

„Dumnezeu nu ne dă oamenii pe care îi vrem; El ne dă oamenii de care avem NEVOIE… ca să ne ajute, să ne rănească, să ne părăsească, să ne iubească şi să ne transforme în persoana care am fost destinaţi…

Credeți că într-adevăr există o lege a compensației, care asigură faptul că există, pentru fiecare tristețe, o bucurie, pentru fiecare lacrimă un surâs? Da, știu bine că viața nu-i o sumă de nepotriviri și neajunsuri, așa cum nu-i nici o…

Pe voi ce vă motivează la început de săptămână? S-a mai dus un sfârșit de săptămână, a fost bine, multă leneveală binevenită, timp petrecut simplu, biciclit, gătit bunătăți și alte de-astea fără multă bătaie de cap. Doar cu gălăgie multă…

Și tot vouă, oamenii de lângă mine, trebuie să vă mulțumesc pentru asta. Mi-am început ziua cu o îmbrățișare a Puștiul care s-a întors din drumul lui spre grădiniță să mă mai pupe și să mă mai strângă în brațe…

Știu, să fii diferit poate fi, în aceeași măsură, un atu, cât o povară. Depinde cum te simți, tu cu tine, cum lași pe cei din jur să te perceapă, cum simți tu însuți ceea ce te face să fii……

Voi ce așteptați? 0