… un cer frumos de Baia Mare…
… un gând departe…
… o bicicletă la oră târzie…
… şi atât de multe doruri. Cum să le alungi? Cum să te prefaci că nu le simţi, că nu te-apasă povara lor? Sunt toate acolo, uneori în stare latentă, alteori zbuciumate, ca acum… dar trec, toate trec, ştiu…
Dacă v-ar întreba cineva… unde v-aţi dori să fiţi sau ce anume – un singur lucru – v-ar plăcea să faceţi în momentul ăsta, un lucru care v-ar face cu adevărat, simplu, real, fericiţi, care ar fi acela?
0
17 comments
As vrea sa fie toamna si sa incep scoala.
dorinţa asta frumoasă o am şi eu la fiecare început de toamnă, an de an… 🙂
Sa primesc o imbratisare de la o persoana draga mie… Insa stiu ca nu se poate… Asa ca nu-mi ramane decat dorul…
tot de oameni ne sunt legate dorinţele cele mai mari…
Din pacate, asa e….
Aş vrea să fiu acolo, departe, pe planeta mea natală fără nume, fără lună, fără NU…
singur?
Cine ştie cu cine m-aş (re)întîlni acolo… Poate unii nici nu-şi dau seama cît de departe sînt de casă. Poate alţii nu ştiu că dorinţele, uneori, se îndeplinesc. Poate… Poate…
părea simplă….și totuși e o întrebare atât de grea…
un singur lucru ce m-ar face simplu, real fericită: să fiu iubită…
… şi totuşi, răspunsul e simplu… împlinirea lui e partea cea grea, de fapt… dorinţa ta e doar o jumătate care, singură fiind, nu e deloc suficientă… ca să fie aşa bine pe cât ne imaginăm, trebuie şi cealaltă jumătate, ştii, da?
cealalta jumatate e deja…indeplinita…
As vrea sa fi fost singur. Sa nu fi avut atatia oameni dragi in jurul meu, de care sa-mi pese si fata de care sa ma simt atat de neputincios…
Şi când ai fi fost singur, ai fi vrut să ai oameni aproape de care să îţi pese. Da, pe de o parte e de înţeles ce spui tu şi parcă ar fi fost firesc să nu fie atâta neputinţă la mijloc. Uneori, nu putem alege. 🙁
Sa n’am un stres, sa am o zi in care sa pot sta linistita, sa nu ma gandesc la nimic… o zi intr’un loc linistit…
Ei, cred că tocmai ai parte de aşa ceva, pe meleaguri frumoase, franţuzeşti, nu? 🙂
O intrebare complicata….ce ati vrea sa?
Un raspuns simplu. Altceva.
Nu-i raspunsul meu la intrebarea aia. E raspunsul alora care-si pun intrebarea aia….
E răspunsul tuturor, de fapt, Şi e cu atât mai trist. Să nu poată nimeni să spună – ce aş vrea să fac e ceea ce fac acum. Aş vrea să fiu exact unde sunt acum.
Sau, tu eşti cel ce poate să răspundă aşa?
Comments are closed.