Spui adio și tragi ușa după tine!

by loredana
7 comments

Expresia din titlu pe mine mă duce cu gândul la una din întâmplările – învățătură de-ale lui Păcală, cu ușa luată la propriu în spate, mai mult decât la capacitatea noastră de-a pune punct la ceva și a merge mai departe. Sau de a lăsa un om, oamenii, în urmă și a ne continua drumul cu seninătate.
Cred că, în realitate, ne e mult mai greu decât o și recunoaștem, să ne detașăm de întâmplări, de trăiri, de trecut, de oameni, și să ne vedem de drum. Cred că, de fapt, le purtăm pe toate într-un bagaj emoțional cu noi, unele mai la fund, poate chiar uitate pe acolo, altele mai la suprafață, deci mai prezente. Chiar dacă lucrurile ajung să nu ne mai doară, ele sunt tot cu noi. Chiar dacă se așterne resemnarea peste rupturile de oameni, amarul despărțiri e tot acolo și-și face, măcar din când în când, prin tristețe sau doar nostalgie, simțită prezența. (sau prin furtuni, ca la mine!)
Deci da, cred că nu putem spune adio și să nu mai ducem nici un fel de urme cu noi. Dar cu siguranță că toate urmele astea sunt cele care contribuie, fărâmă cu fărâmă, la ceea ce suntem. Și-am fi alții (poate mai buni, cine știe), diferiți, dacă n-am avea în spatele nostru urmele a tot ceea ce-am trăit și simțit.
Poveste lungă când vroiam, de fapt, doar să spun că am lăsat de azi în urmă normalitatea anormală și-o să mă găsiți fiind doar loredanaionescu.ro. E drept, anormalitatea pe care-o port în suflet nu constă într-un titlu scris în bara unui browser, ci în ceea ce sunt… doar că, probabil, e vremea să accept că, de fapt, a-ul acela din fața e în plus și că ceea ce-mi pare de multe ori a fi anormal, e doar normalul care poate fi și pe care eu îl înțeleg și accept greu.
Așadar, traficul meu și-așa ca vai de el, o să aibă un pic de suferit acum, dar și-o reveni, dacă o fi cazul… între timp, o să mai fie de lucru la linkuri, să nu ducă către nicăieri, la aspect, că tare mi-aș dori ceva potrivit mie, ca o mănușă…
S-auzim de bine. Și bine-ar fi să știu că mai sunteți p-aci. Îmi dați un semn? (poate fi de oricare, dar vă spun că semnul meu preferat e >:D<)
(se pare că am o problemă la postarea comentariilor, apare o eroare, mi s-a semnalat… uff, mai țineți-le un pic, bine? nu le pierdeți, c-am nevoie de ele!!!)

0

S-ar putea să-ți placă și

7 comments

Loredana 16 mai 2014 - 11:31

uff, problemă rezolvată, cu bătăi de cap și timp răpit!
mno, mai aveți comentariile alea? 😛

0
Mărgeluţa 16 mai 2014 - 13:19

E o vorba care mie imi place mult si pe care incerc sa mi-o insusesc mai ales in vremurile grele: tot ce mi s-a intamplat e al meu! Adica sa accept tot ce am trait, indiferent de rezultate si cicatrici! E greu, taaare greu, dar macar incerc, nu? 🙂 Pana la urma, asta se cheama…experienta de viata, din care sa mai invatam cate ceva! Iti trimit multe multe imbratisari calduroase dintr-o capitala mult prea ploioasa si rece! :*

0
Loredana 17 mai 2014 - 19:53

Știu, totul e doar despre drumul fiecăruia, așa cum e el croit de mâna invizibilă a destinului… 🙂
Mda, măcar încercăm. Dar, eu, dacă nu zic, măcar uneori, simt că mă sufoc. Nu știu să învăț să tac… :)))

0
Lara 18 mai 2014 - 19:33

Normala sau anormala eu tot te vizitez zilnic 🙂
:* :*

0
Loredana 18 mai 2014 - 21:04

Ce drăguț! Mulțumesc frumos! Adevărul e că, renunțând la domeniul vechi e ca și cum am pornit de la zero pe drumul ăsta… s-au pierdut toți abonații la blog, vizitele sunt puține, și asta mă întristează rău, dar… mno, dacă e musai, mergem înainte cu plăcere, zic!
Mulțumesc! :*

0
Drugwash 21 mai 2014 - 16:08

Ioi, n-ai idee cîte-am băgat şi n-am mai scos cînd am vrut să comentez aici şi mă muşca Jetpack! :)) Era prea tîrziu ca să te deranjez şi mă gîndeam că poate mai faci ceva manevre şi n-are rost să te stresez. Bag samă că s-a rezolvat, că între timp am uitat, ca de obicei. Mai ales că s-a pierdut abonamentul. Baszmeg! 🙂
Hai să-mi înfig iar mailu’, să mă tragă de mînecă – uituc ce sînt. Bine-ai venit în casă nouă! =D>

0
http://andreiulnostru.blogspot.ro/ 10 septembrie 2014 - 12:03

Casa noua sau veche..eu azi incep sa te citesc, asa ca las si eu un mic semn cat sa iti spuna el ca-mi place anormalitatea ta normal. Pe oriunde-o fi ea de citit.:)

0

Comments are closed.