oameni

E un sentiment mai degrabă plăcut, decât stânjenitor. Mă refer la faptul că sunt, până-n măduva oaselor, o provincială. O mică țărăncuță, cum s-ar zice. Dar una de Maramureș, ceea ce nu-i puțin lucru, nu? Mi-am dorit mulți ani să…

Zicea Liliana într-un articol, cu ceva vreme în urmă, despre faptul că o călătorie își are sensul, rostul, doar dacă drumurile duc apoi către un acasă al fiecăruia dintre noi. Că, altfel, doar rătăcești. Tind să-i dau dreptate acum, chiar…

Să te uiți realist într-o oglindă, către tine însuți, e o tehnică folosită curent în exercițiile de autocunoaștere, vindecare emoțională, etc, treburi de-astea. Și-am încercat să fac jocul ăsta de multe ori, dar zău dacă-mi iese. Numai așa, pe dos.…

Expresia din titlu pe mine mă duce cu gândul la una din întâmplările – învățătură de-ale lui Păcală, cu ușa luată la propriu în spate, mai mult decât la capacitatea noastră de-a pune punct la ceva și a merge mai…

… care urcă și coboară, așa, ca într-un roller coaster, că tot îmi plac mie foarte mult (și Puștiului, de altfel, care mă tot roagă să-l mai duc în parcuri de distracție cu astfel de aparate)… Nu știu dacă firesc…

Aș vrea tare mult să mă pot uita într-o oglindă a sinelui, clară și reală, fără farduri sau alte măști, să mă pot uita într-o oglindă pieziș la mine și să mă văd fără a-mi putea întoarce capul, nu mai…

Zilele trecute Puștiul a ținut pentru prima oară în mână în băț de pescuit… și niște peștișori vii, prinși de el, înainte de-a le da drumul înapoi în lac… l-a bucurat activitatea, s-a entuziasmat și s-a simțit tare mândru de…

Sunt zile În care diminețile-s senine Și pline de culoarea vie A entuziasmului. Dimineți cu vise-ntârziate Înveșmântate-ntr-o aură De speranță. Sunt zile În care orele trec năvalnic Prinse strâns în iureș De viață plină. Și serile sunt cu zâmbete În…

Știu, știu că-i vreme de vopsit ouă-n coji de ceapă, de pus pasca-n cuptor, de pregătiri de sărbătoare îmbelșugată, dar eu, vă spun sincer, mi-aș dori, mai degrabă, să fie un altfel de timp, al apropierii de oameni dragi, al…

… ci buni! Da, (și)-n privința asta, am crezut mereu că primează calitatea cantității. Poate nu-i chiar așa. Poate e bine să ai aproape oameni foarte mulți, împărțiți pe grade de apropiere, cumva. Sau poate e bine să ai doar…