Timp pentru (de) toate!

Știu, știu că-i vreme de vopsit ouă-n coji de ceapă, de pus pasca-n cuptor, de pregătiri de sărbătoare îmbelșugată, dar eu, vă spun sincer, mi-aș dori, mai degrabă, să fie un altfel de timp, al apropierii de oameni dragi, al împărtășirii și al bucuriei comune. Al celebrării unei sărbători care-ar trebui să însemne cu totul altceva decât exces de mâncare și băutură și alergătură multă.
Pentru mine, de mulți ani, sărbătorile și-au pierdut înțelesul general acceptat și nu mai alerg, le iau pe toate așa cum vin. E drept, de când e Marc, sărbătoare înseamnă extra – bucurie, și acolo-i necesară implicarea, explicarea… el vrea să știe, să înțeleagă, să participe… să fie ouă roșii pe care iepurașul însuși le presară prin grădină (e așa o seninătate și candoare-n modul în care el, dimineața devreme, le caută și se bucură strângându-le), să fie spirit de sărbătoare, magie și, desigur, cadouri.
Așadar, mi-e timp de căutări în lumea absurd de costisitoare a Lego City-ului pentru că, nu-i așa, măcar atunci când ești copil, crezi că dorințele se împlinesc?! Desigur, am de gând să-i cultiv încrederea în magie cât de mult s-o putea, că știu sigur că-i vine (prea repede) și vremea neîncrederii. Deocamdată lumea Lego l-a fermecat cu totul și camionul de poliție pe care și-l dorește încă nu se află în posesia iepurașului de Paște.
Mi-e și timp de tristețe pentru moartea care-și vâră nasul zilele astea-n treburile celor vii și mai răpește dintre ei, s-a dus ieri și-unul dintre cei mari, Gabriel Garcia Marquez, lăsând, totuși, în urmă, foarte vie opera lui. N-or fi veacuri de singurătate cele care-l așteaptă de-acum, nu?
Printre toate, și pentru bucurie este timp, și e din aceea pură și senină și tare-mi place să fiu parte din ea. Căsuța mea poștală a primit ieri cu mândrie cea mai frumoasă invitație de nuntă, delicată, colorată și plină de dragostea celor reprezentați în ea. Visul fermecat al unei nopți de vară descris minunat aici.

Sărbătoare e atunci când ai oameni buni și dragi aproape, când ai cu cine să împărtășești o bucurie sau o tristețe. Și-așa aș vrea să ne fie zilele astea. De bucurie împărtășită.