Drum închis.

„Pentru om, cea mai mare minune este că trăieşte. Pentru om, la fel ca pentru floare, jivina sau pasăre, triumful suprem este acela de a fi cât se poate de viu. Oricâte ar şti cei nenăscuţi, nu au cum să cunoască frumuseţea, miracolul de a fi viu, în trup de carne. Morţii caută, poate, viaţa de apoi. Dar magnificele acum şi aici ale vieţii sunt ale noastre, numai ale noastre şi doar pentru o vreme. Ar trebui să dansăm de fericire că suntem vii, în carne şi oase, parte a cosmosului viu si întrupat.” – D.H. Lawrence, Apocalipsa, 1930
Ăsta mi se pare aspectul cel mai important şi clar al vieţii. Că e. Moartea, pe mine, doar prin prisma ireversibilităţii ei mă sperie! Doar pentru faptul că, ajuns acolo, voit sau nu, nu mai poţi da înapoi! Poate, şi numai pentru asta, viaţa ar trebui preţuită mai mult. Desigur, ne-ar fi mai uşor dacă am putea să o trăim făcând mai mult ceea ce simţim şi ne dorim decât ceea ce trebuie.
O zi senină vă doresc!